O renovare energetică făcută în etape are nevoie de o ordine coerentă a lucrărilor. Pașaportul de renovare introdus în cadrul european pentru performanța clădirilor urmărește tocmai această nevoie: un traseu adaptat unei clădiri, care arată cum poate fi îmbunătățită treptat. Nu este același lucru cu certificatul de performanță energetică.
De unde vine acest instrument
Comisia Europeană prezintă pașaportul ca pe un instrument pentru renovarea aprofundată în etape a unei clădiri. Contextul este Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor, cunoscută ca EPBD.
În 2026, aplicarea practică a acestui cadru este un subiect important pentru proprietari și specialiști. Portalul european BUILD UP explică îndrumările de implementare publicate de Comisie, referitoare inclusiv la planificarea etapelor și folosirea instrumentelor digitale.
Ce întrebare rezolvă
Imaginează-ți o casă al cărei proprietar poate finanța o singură intervenție în acest an, iar alte lucrări abia peste câțiva ani. O listă de produse nu îi spune suficient: are nevoie să înțeleagă ce se poate face separat și ce trebuie coordonat cu restul clădirii.
Pașaportul urmărește o succesiune a intervențiilor, în locul unor alegeri izolate. De exemplu, într-un caz ipotetic, o discuție despre schimbarea sistemului de încălzire poate fi legată de lucrările viitoare asupra anvelopei. Ordinea concretă rezultă din evaluarea clădirii; exemplul nu este o recomandare de execuție pentru orice casă.
Cum diferă de certificatul energetic
Certificatul descrie și clasifică performanța energetică a clădirii în cadrul metodologiei aplicabile și poate include recomandări. Pașaportul dezvoltă perspectiva unei renovări etapizate: traseul de la situația evaluată către un nivel de performanță urmărit.
Ghidul BPIE publicat în iunie 2026 explică legătura posibilă dintre pașaport, certificatul energetic și evidențele digitale ale clădirii. Documentele se pot sprijini reciproc, fără a avea automat aceeași funcție.
Este obligatoriu pentru orice proprietar?
Cadrul european prevede utilizarea voluntară de către proprietari, cu posibilitatea ca un stat membru să decidă introducerea obligativității. Directiva a stabilit termenul de 29 mai 2026 pentru introducerea schemelor naționale. Acest termen nu dovedește, singur, că un anumit serviciu sau o anumită ofertă comercială este deja disponibilă ori obligatorie în România.
Pentru situația unei locuințe din România trebuie verificate normele naționale aplicabile, cine poate emite documentul și ce condiții presupune serviciul. O ofertă care folosește expresia „pașaport de renovare” merită citită pentru conținut, nu acceptată doar după denumire.
Ce întrebi înainte să plătești o evaluare
- Ce document primesc și care este cadrul în care este emis?
- Cine evaluează clădirea și ce calificare are?
- Ce date, documente și verificări sunt necesare?
- Sunt explicate etapele, dependențele dintre lucrări și ipotezele estimărilor?
- Ce costuri sunt incluse și în ce situații se actualizează planul?
Un plan de renovare nu trebuie confundat cu un contract de execuție, un deviz final sau o promisiune de finanțare. Pentru proprietar, valoarea lui practică stă în întrebările la care răspunde despre propria clădire și în felul în care ajută la compararea intervențiilor viitoare.
Documentat la 31 octombrie 2026. Imagine artistică generată.
Sursa imaginii: Ai
